Nr. 1057, Anul 18, din 8-Septembrie-2020
Comunicat de presa
6.martie.2015
24.septembrie.2015
13.octombrie.2015
8.septembrie.2018
Categorii
Prima paginaPolitica
EvenimentCotidian
SportExclusiv
SocialEconomic
DiverseContact
Mica publicitateMare publicitate
Prima Pagina
Cauta in arhiva
 Toate
 Oricare
 Exact
Arhiva
DEDEMAN
EconomicVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
Europa trebuie să producă hrană curată şi să devină punct de referinţă la nivel global
• noile strategii UE pentru biodiversitate, agricultură şi hrană promit mai multe zone naturale protejate şi cu 50% mai puţine pesticide în agricultură

Comisia Europeană a publicat, recent, planul UE de acţiune în ce priveşte conservarea şi refacerea biodiversităţii şi transformarea sistemului agroalimentar pentru următorii 10 ani. Strategia UE De la Fermă la Consumator şi Strategia UE pentru Biodiversitate 2030, ambele în conformitate cu Pactul verde european, pot schimba radical sectoarele vizate.
Titlurile date celor două documente strategice sunt sugestive şi arată saltul pe care ar trebui să-l facem: o Strategie pentru „un sistem alimentar echitabil, sănătos şi prietenos cu natura”, respectiv una prin care „Readucem natura în viaţa noastră”. Acestea introduc un nou set de obiective-cheie, de mult aşteptate, în ce priveşte ariile naturale protejate, refacerea naturii, agricultura ecologică, cu reducerea hotărâtă a substanţelor chimice folosite în acest sector.
Aceste obiective servesc şi ca repere pentru Statele Membre în deciziile politice ce sunt luate în acest moment pentru redresarea economiilor naţionale prin investiţii care ar trebui să aibă la bază principii durabile. De asemenea, faptul că aceste două Strategii au fost elaborate şi publicate în acelaşi timp denotă că este recunoscută, în sfârşit, legătura directă între resursele naturale şi biodiversitate, pe de-o parte, şi modul de producţie şi de consum al hranei şi energiei în Europa, pe de alta.

O nouă şansă pentru natură prin Strategia UE pentru Biodiversitate 2030

O decizie importantă luată de Comisia Europeană prin Strategia UE pentru Biodiversitate orizont 2030 este de a prezenta anul viitor obiective obligatorii pentru Statele Membre privind refacerea naturii. Aceasta vine pe fondul neîndeplinirii obiectivelor voluntare de refacere a naturii şi de oprire a declinului biodiversităţii din actuala Strategie UE pentru Biodiversitate 2020.
Reconstrucţia ecosistemelor va contribui în mod direct nu numai la reducerea crizei biodiversităţii, dar şi la atenuarea efectelor şi adaptarea la schimbările climatice.
WWF împreună cu multe alte organizaţii au militat activ pentru acest lucru. Sub acest obiectiv obligatoriu, Statele Membre, deci şi România, vor fi nevoite să refacă ecosisteme degradate şi să folosească aşa-numitele soluţii bazate pe natură, între acestea numărându-se de pildă asigurarea rezilienţei pădurilor, eliminarea barierelor care blochează cursul natural al râurilor, sau refacerea zonelor umede din fosta luncă a Dunării asanată în timpul regimului comunist, în scop agricol, terenuri care sunt acum în proces de deşertificare. Natura şi sănătatea publică devin elemente centrale şi în cazul politicilor privind producerea hranei în Europa în următorul deceniu.
În ce priveşte Strategia „De la Fermă la Consumator”, WWF salută viziunea pe termen lung şi potenţialul pe care îl prezintă pentru a asigura respectarea şi creşterea ponderii principiului sustenabilităţii în toate politicile UE care au de-a face cu hrana. Acest lucru se va face prin obiectivele asumate pentru agricultura ecologică, elementele de peisaj din zonele de producţie, pesticide, fertilizanţi şi antibiotice - toate aceste obiective arătând că există determinare la cel mai înalt nivel pentru tranziţia la o agricultură prietenoasă cu resursele naturale şi cu biodiversitatea. Mai mult decât atât, Strategia conţine o nouă cerinţă pentru Statele Membre de a stabili ţinte obligatorii pentru această tranziţie în viitoarele planuri naţionale strategice pentru implementarea Politicii Agricole Comune în perioada 2021-2027. Acest lucru asigură coerenţa între obiectivele majore din Strategia „De la Fermă la Consumator” şi obiectivele setate prin politica agricolă la nivel naţional.
Pe de altă parte însă, Strategia nu adresează cu ţinte concrete chestiunea producţiei de alimente de origine animală în regim intensiv (industrial), un minus evident dacă ne raportăm la misiunea asumată prin acest document - tranziţia la un sistem alimentar echitabil, sănătos şi prietenos cu natura. WWF si alte organizatii au cerut ţinte mai ambiţioase pe acest subiect, luând în considerare că sectorul zootehnic generează aproape 70% din emisiile de gaze cu efect de seră (metan şi oxizi de azot) din agricultură şi foloseşte mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă, conform statisticilor oficiale europene.
WWF salută anunţul privind o viitoare lege care ar urma să intre în vigoare în 2021 pentru a împiedica plasarea pe piaţa europeană a produselor agricole realizate prin practici ce implică defrişările (cum ar fi de pildă soia din America Latină sau uleiul de palmier); WWF va urmări acest subiect şi doreşte extinderea protecţiei şi pentru alte tipuri de ecosisteme cum ar fi savanele sau pajiştile.
În concluzie, ambele Strategii arată un angajament clar pentru schimbare prin abordarea unor factori cheie ai declinului biodiversităţii. Urmează ca cele două strategii să fie adoptate de Parlamentul şi Consiliul EU, urmat de etapa de implementare şi monitorizare în Statele Membre, care trebuie să se ralieze la ţintele stabilite în scopul conservării şi bunei gestionări a sistemelor naturale (aflate în stare critică) pe care se bazează atât economia, cât şi bunăstarea şi sănătatea oamenilor.
Strategia UE pentru Biodiversitate urmăreşte să integreze considerentele legate de biodiversitate în strategia globală de creştere economică a UE şi propune, printre altele, îmbunătăţirea sănătăţii habitatelor şi a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, „înverzirea” oraşelor noastre, consolidarea agriculturii ecologice şi a altor practici agricole favorabile biodiversităţii şi îmbunătăţirea sănătăţii pădurilor; prezintă măsuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, inclusiv transformarea a cel puţin 30% din terenurile şi mările Europei în zone protejate gestionate eficient şi, pentru cel puţin 10% din suprafaţa agricolă, revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate;
pentru implementarea acestei strategii, va fi deblocată o finanţare în valoare de 20 de miliarde EUR/an pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE şi finanţare naţională şi privată.

Strategia „De la Fermă la Consumator” este considerată de către Comisia Europeană ca fiind nucleul Pactului Verde European şi pârghia prin care UE doreşte să implementeze Obiectivele globale pentru Dezvoltare Durabilă (SDG-urile). Strategia anunţă schimbări de legislaţie pe tot spectrul alimentar, de la producţie la consum, şi stabileşte deja şi o serie de ţinte concrete de transformare a sistemului alimentar. al UE: o reducere cu 50% a utilizării şi a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puţin 20% a utilizării îngrăşămintelor, o reducere cu 50% a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă şi acvacultură, precum şi atingerea obiectivului de a consacra 25% din terenurile agricole agriculturii ecologice - toate aceste obiective arătând că există determinare la cel mai înalt nivel pentru tranziţia la o agricultură prietenoasă cu resursele naturale şi cu biodiversitatea, dar mai ales cu beneficii pentru sănătatea oamenilor.
Fermierii europeni, pescarii şi producătorii din domeniul acvaculturii vor beneficia de sprijin din partea Politicii Agricole Comune şi a politicii comune în domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finanţare şi al programelor ecologice în vederea adoptării unor practici durabile. Durabilitatea ca marcă a Europei va deschide noi oportunităţi de afaceri şi va diversifica sursele de venit pentru fermierii şi pescarii europeni. Fermierii europeni, pescarii şi producătorii din domeniul acvaculturii joacă un rol esenţial în tranziţia către un sistem alimentar mai echitabil şi mai durabil.
( Marius BADRAGAN )
NEWSLETTER
Introduceti adresa de e-mail
Curs valutar BNR
Euro - 4.8705Euro4.8705
Dolarul SUA - 4.1828Dolarul SUA4.1828
Sondaj
Redeschiderea restaurantelor şi a şcolilor va duce la:
Creşterea îmbolnăvirilor
Scăderea îmbolnăvirilor
Nici un efect
Valentin Barbu (PNL CL)
2004 - 2013 © DANPRESS SRLdrpciv